În Uniunea Europeană intră, anual, aproape 3.000 de trofee, printre care zebre, lei, babuini sau elefanți, specii protejate internațional.
La 6 ani de la moartea leului Cecil, împușcat în Zimbabwe de un vânător de trofee american, un nou raport arată că Uniunea Europeană este cel de-al doilea mare importator de trofee de specii protejate, fiind devansată doar de Statele Unite ale Americii.
Raportul, elaborat de Humane Society International/Europe arată că între 2014 și 2018, țările Uniunii au capturat aproape 15.000 de trofee, din 73 de specii protejate. Media este de aproape 3.000 de trofee anual, pe lista animalelor împușcate fiind lei și elefanți africani, până și rinoceri negri, specie aflată în pragul extincției, iar lista nu se oprește aici. Zebre, gheparzi, chiar și urși polari sau aproape dispăruta rasă de oaie Argali, din Asia, au ajuns trofee în panopliile vânătorilor. Doar trei țări reprezintă mai mult de 50% din totalul de trofee importate, acestea fiind Germania, Danemarca și Spania.
Deși mass-media se concentrează mai mult pe povești legate de vânătorii americani, cum a fost uciderea leului Cecil sau selfie-ul devenit viral făcut cu o girafă moartă de către Rebecca Francis, raportul realizat de HSI arată că vânătorilor din Uniunea Europeană nu li se acordă adesea suficientă atenție. Între 2014 și 2018 importurile de trofee s-au înmulțit cu 40%, rata fiind de circa 8 trofee recoltate și importate în fiecare zi. Iar asta în ciuda faptului că 80% din populația Uniunii se declară împotriva vânătorii și importului de trofee.
Statisticile importului de trofee în cei 4 ani prinși în acest studiu includ:
• 3119 de zebre Hartmann
• 1751 de babuini Chacma
• 1415 urși negri americani
• 1056 urși bruni
• 952 de elefanți africani
• 889 de lei africani (dintre care 660 născuți în captivitate în Africa de Sud)
• 839 de leoparzi africani
• 794 de hipopotami
• 480 de râși africani
• 415 antilopes
• 297 de gheparzi (UE este cel mai mare importator de trofee de ghepard din lume)
• 65 de urși polari
• 6 rinoceri negri, specie pe cale de dispariție
Germania, Spania, Danemarca, Austria, Suedia, Franța, Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia sunt marii importatori de trofee din Uniunea Europeană în timp ce cei mai mari exportatori sunt Namibia, Africa de Sud, Canada, Rusia, Argentina, Kîrgyzstan și Statele Unite.
„Uciderea celor mai mari și mai puternice animale, care joacă un rol ecologic extrem de important în diversitatea genetică a rasei, pune în pericol conservarea speciei, disturbă structura socială a turmei și slăbește bazinul genetic al populației de animale sălbatice care, și așa, are de înfruntat o grămadă de alte pericole. Argumentul conservării este doar o farsă folosită de oamenii care știu că este neplăcut să recunoască faptul că pur și simplu se bucură să ucidă animale, pentru un selfie de prost gust. Dacă mai multe țări din Uniunea Europeană ar interzice importul de trofee, asta efectiv ar ajuta stoparea acestui fenomen”, spune dr. Jo Swabe, senior director al Humane Society International/Europe.
Câteva țări europene au luat deja mici măsuri de reducere a importurilor de trofee de vânătoare. În Franța, importul de trofee de leu este interzis din anul 2015. Importurile a mai mult de 200 de specii sunt interzise în Olanda din 2016 iar primul ministru al Marii Britanii s-a exprimat în 2021 asupra intenției Regatului Unit de a stopa aceste importuri. Un text de lege în același sens a fost prezentat parlamentului Finlandei în luna martie a acestui an. Humane Society International/Europe consideră că datele obținute din acest studiu ar trebui să inspire statele membre ale Uniunii Europene pentru a stopa cât mai repede posibil acest fenomen.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
Festivalul Romilor din Târnava, 3 zile de activități
Festivalul Romilor din Târnava – Ateliere meșteșugărești, spectacole și tradiții
Festivalul din acest weekend este dedicat romilor, și are loc în Târnava. Evenimentul, aflat la a doua ediție, propune trei zile pline de activități, de la ateliere de meșteșugărit, activități pentru cei mici și bucate tradiționale, până la muzică și voie bună alături de ansambluri folclorice din județul Sibiu și din țară. Evenimentul poate fi numit și „Festivalul Toleranței Interetnice și al Incluziunii Sociale”, pentru că principalul obiectiv al proiectului este acela de a contribui la integrarea economică și socială a locuitorilor de etnie romă, respectiv a aproape 600 de persoane.
În acest sfârșit de săptămână, suntem invitați să descoperim tradițiile romilor din Târnava. Festivalul Romilor din Târnava va debuta vineri, la ora 17, când va avea loc deschiderea oficială a proiectului, urmată de un program oferit de Ioji Peter ,precum și diverse manifestări artistice de la dans, film și muzică, până la ateliere meșteșugărești și un recitaluri susținute de Traian Stoiță si Dorel Savu.
Sâmbăta, de la ora 18, vor avea loc concerte susținute de Ansamblul Folcloric Cununa Agnita, Camelia Stoiță și Elvis Rromano, iar din agenda proiectului nu lipsesc activitățile pentru copii, în cadrul cărora cei mici pot învăța să picteze pe șevalet, să modeleze în lut, să redescopere natura prin scurte drumeții, să se întreacă în competiții sportive, dar și sa urmareasca un spectacol de teatru pentru copii.
În ultima zi a festivalului, respectiv duminică, musafirii comunei sunt invitați să urmărească dansuri tradiționale și se pot bucura de alte recitaluri susținute de cunoscuți interpreți, precum Nicolae Ruja, Narcisa de la Medias, Robert Târnăveanu și Luminita Pușcaș.
Potrivit organizatorilor, Festivalul Romilor din Târnava este un eveniment al toleranţei interetnice şi al incluziunii sociale, care își dorește să unească toate comunitățile culturale, entice și sociale.
”Toleranța trebuie încurajată prin cunoașterea și deschiderea spiritului, prin comunicarea și libertatea gândirii, conștiinței și credinței. Toleranța înseamnă armonia în diferențe și este o necesitate politică și juridică. Toleranța este o virtute care face ca pacea să fie posibilă și care contribuie la înlocuirea culturii războiului, urii, cu o cultură a păcii”, arată inițiatorii proiectului.
A doua ediție a Festivalului Romilor din Târnava face parte din proiectul ”Un parteneriat pentru incluziunea economico-socială a comunității marginalizate Târnava”, al cărui obiectiv general vizează creşterea gradului de incluziune socială a membrilor comunităţilor marginalizate care includ populaţie de etnie romă, prin măsuri integrate de ocupare, locuire, educaţie, formare profesională, sănătate şi asistenţă socială în scopul reducerii fenomenului de sărăcie generalizată.
Prin proiect se urmărește prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin programe de tip ”Școală după școală” pentru 250 de copii; ateliere socio-educative și creative; informarea, consilierea și orientarea pe piața muncii a cât mai multor persoane; participarea acestora la cursuri de formare profesională în vederea reintegrării și ocupării pe piața muncii; crearea a 70 de locuri de muncă și subvenționarea angajatorilor; îmbunătățirea condițiilor de locuire, prin reabilitarea a 10 locuințe precare; organizarea de acțiuni de educație civică – workshopuri lunare, seminarii și serate de film dedicate egalității de șanse – și de dialog cetățenesc pentru implicarea în dezvoltarea comunitară și consolidarea parteneriatului local.
Proiectul ”Un parteneriat pentru incluziunea economico-socială a comunității marginalizate Târnava”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 (POCU 138/4/1/114591/16.02.2018), a debutat în 2018 și este derulat de Fundația Centrul European de Integrare al Romilor Sibiu, în parteneriat cu Consiliul Județean Sibiu, Primăria Comunei Târnava și Liceul Tehnologic din localitate, precum și de operatorii economici CIT – IRECSON Centrul de Informare Tehnologică și Social COM SRL. Bugetul total al proiectului este de 15.047.569,18 lei, din care 12.598.383, 14 lei reprezintă finanțare nerambursabilă.
Termenul de finalizare a proiectului a fost prelungit până în luna septembrie 2022, față de cel inițial – 18.02.2021, motivat de restricțiile din perioada pandemiei, care nu au permis desfășurarea unor acțiuni din agendă.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
Nu distrugeți industria performantă din Sibiu! Scrisoare deschisă a CCIA
NU DISTRUGEȚI INDUSTRIA PERFORMANTĂ DIN SIBIU!
Peste 5.000 de milioane de lei (1 Miliard de euro) este cifra de afaceri a companiilor mari și foarte mari din județul Sibiu care afirmă că se va ajunge la disponibilizare de personal, reducere de activitate, renunțarea la investiții sau închiderea unor companii și relocarea unor mari investiții în alte tări, în cazul în care guvernul nu modifică situația prețului energiei pentru marile companii care nu sunt cuprinse în OUG 119/2022.
Cele 55 de companii mari și foarte mari din județul Sibiu, „uitate” de către guvern, au aproximativ 41.000 de angajați, realizează o cifră anuală de afaceri de peste 25.000 milioane lei și asigură cea mai mare parte a exportului Sibiului. Contribuția lor la bugetele publice locale și naționale, cât și la prosperitatea sibienilor este esențială.
Țările europene iau măsuri începând de la plafonări de prețuri, înghețarea prețului energiei, și până la naționalizarea producătorilor de energie electrică sau companii de gaze naturale, pentru a-și proteja industriile performante și locurile de muncă.
La noi se anunță cu fast în presă crearea de agenții pentru atragerea de investiții pe modele europene, cheltuind banii europeni, în același timp cu lăsarea de izbeliște a investițiilor mari și foarte mari din județ și din România, părând că ne interesează mai mult fotografiile din presa și noii veniți ipotetici decât cei pe a caror investiții, muncă și realizări ne bazăm în ziua de astăzi și de mâine. Oamenii politici care ne reprezintă în Parlament par mai degrabă interesați de menținerea unei liniști toxice, decât de susținerea economiei locale si naționale.
Din punct de vedere al Comunității de Afaceri, ramâne regretabil că în loc să ne îndreptăm spre o mai mare specializare și colaborare instituțională, în cadrul căreia fiecare să își îndeplinească sarcinile instituționale, în special mediul politic și administrativ crează paralele, suprapuneri și substituiri a căror valoare adăugată a fost și va rămâne foarte mică.
Din însărcinarea Adunării Generale extraordinare a Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Sibiu, vă supunem atenției scrisoarea deschisă a companiilor mari și foarte mari din județul Sibiu care au participat la reuniunea ad-hoc inițiată de către C.C.I.A. Sibiu conform atribuțiilor de interfață între mediul public și mediul privat prevăzute în legea 335/2007, la cererea unei mari companii a județului care ne-a solicitat sprijin și suport instituțional!
Solicităm în numele întregii Comunități de Afaceri implicarea rapidă, directă și deschisă a liderilor politici și din administrația publică a întregului județ, pentru a proteja și susține interesele legitime a celor care realizează mai bine de 50% din întreaga cifră de afaceri a județului Sibiu.
Din însărcinarea Adunării Generale, Președinte C.C.I.A. Sibiu, Ec. Octavian Isailă
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
Biblioteca ASTRA, scena unui maraton despre comunism, timp de 9 ore
Biblioteca ASTRA din Sibiu, de la ora 11 la 20
Biblioteca Astra, corp B, zona American Corner, este locul în care se desfășoară maratonul. Începând de la ora 11:00, până la ora 20:00, fiecare dezbatere va dura între 60 și 90 de minute, iar invitații se vor schimba la fiecare temă, așa cum indică vizualul maratonului cultural.
„ Jos (comunismul)” a fost una dintre cele mai strigate lozinci în decembrie 1989, iar acesta a devenit și titlul evenimentului de mâine. JOS este singurul eveniment cultural de amploare din Sibiu organizat în acest an, dedicat Revoluției și comunismului.
„Nici pâine fără muncă, nici muncă fără pâine”, „Casa mea e un cântec cu acorduri ample”, „Șopârlele” în Epoca de aur, „Savanții celui mai iubit fiu” și „Magistrala albastră, proiectul gulag-ului românesc” sunt numele de afiș ale temelor evenimentului de joi.
Gândit ca un maraton cultural dedicat conversațiilor necesare despre comunism, evenimentul de la Biblioteca ASTRA va cuprinde cinci teme reper ale perioadei: viața în comunism, arhitectura și spațiile de locuit, libertatea de exprimare, trădarea intelectualilor și descoperirile arheologice din fostele colonii de muncă din zona Periprava. Printre invitații prezenți să contribuie la acest maraton cultural se află profesoara Mihaela Miroiu, scriitorul Radu Vancu, poeta Rita Chirian, arhitecții Alexandru Găvozdea și Liliana Cazacu, istoricul Răzvan C. Pop, actorul Florin Coșuleț, arheologii Gabriel Rustoiu și Marian Țiplic. Evenimentul este curatoriat de Smaranda Bălan, specialist în comunicare și Răzvan C. Pop, directorul Bibliotecii Astra Sibiu.
„M-am născut în Pitești – și am aflat despre „închisoarea groazei” încă din copilărie, fără să fi știut atunci că în șoaptă se vorbea despre ororile experimentului Pitești. Apoi, în adolescență, am trăit cu emoție și în deplină conectare cu desfășurarea evenimentelor momentul Revoluției din 1989. Mi se pare că este o datorie aproape religioasă pentru cei din generația noastră să transmită ne-uitarea acestor zile și generațiilor mai tinere, pentru că 22 decembrie 1989 este o dată cheie în înțelegerea istoriei noastre. Ne-am dorit un eveniment care să concentreze într-o singură zi atât elemente de atmosferă, legate de stilul de viață, cât și aspectele dure ale opresiunilor, consecințele gândirii libere și raportarea la propria conștiință”, a spus Smaranda Bălan, co-organizator al evenimentului de joi.
„O bibliotecă, mai ales Biblioteca ASTRA, trebuie să fie o scenă dialogului cultural și a celui de idei. Biblioteca devine astfel o agora a dezbaterilor și astfel rămâne locul predilect al sibienilor de a se aduna și primi informație. Acest proiect este un moment pe care îl vom perpetua și suntem onorați să găzduim pe 22 decembrie acest exercițiu de reîmprospătare a memoriei”, a spus Răzvan C. Pop, directorul Bibliotecii ASTRA.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.