DN 1 – trafic îngreunat
DN 1, intrarea în municipiul Sibiu, șoferul unui autovehicul condus dinspre Cristian a pierdut controlul direcției și a intrat in coliziune frontală cu un stâlp din beton.
Șoferul, un tânăr de 32 de ani din Poiana Sibiului a decedat. Acesta deținea o brutărie.
„Polițiștii rutieri sunt la fața locului și efectuează cercetări în vederea stabilirii circumstanțelor producerii acestui eveniment. Trafic ingreunat pe directia Cristian – Sibiu.”, au transmis reprezentanții IPJ Sibiu.
La fața locului au venit rudele și cunoscuții tânărului.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru http://www.opiniadesibiu.ro.
Muzeul Astra. Copiii între 6 și 18 ani se pot înscrie la olimpiada meșteșugurilor
Muzeul Astra anunță faza județeana a Olimpiadei ajunsă la ediția XXVI-a
Muzeul ASTRA și Inspectorarul Școlar Județean Sibiu dau startul înscrierilor la faza judeţeană din cadrul concursului Olimpiada „Meşteşuguri artistice tradiţionale”, eveniment ajuns la ediția XXVI-a.
Olimpiada are loc în zilele de 18 și 19 mai 2023, după următorul orar de desfășurare: ora 8:45 intrare în sălile de concurs; ora 09:30 – 11:30 desfășurare concurs; ora 11:45 – 13:45 deliberare; ora 14:00 – 14:30 premiere
În prima zi, 18 mai 2023, se vor desfășura etapele pe secțiunile: pictat icoane pe sticlă, pictat icoane pe lemn, pictură naivă, încondeiat ouă. Locația unde își vor arăta îndeșetnicireile elevii este Muzeul în aer liber/ Hostel Diana/ Sala de Conferințe.
În cea de a doua zi, 19 mai 2022, elevii înscriși la secțiunile țesut, cusut/ brodat, confecţionat port popular, confecţionat păpuşi, confecţionat poboabe, împletit, artă decorativă, prelucrare lemn, os, fier; olărit; modelat ceramică; confecţionat măşti, vor fi jurizați în Muzeul în aer liber/ Pavilionul Muzeal Multicultural ASTRA
Condiţii de participare, anunțate de reprezentanții Muzeului Astra:
- copii cu vârsta între 6-18 ani care se manifestă, prin instrucţia şi educaţia primite în familie sau la şcoală, ca adevăraţi creatori de artă populară, cunoscători ai secretelor meşteşugului artistic tradiţional, ai specificului artizanal din satul de origine, având calităţile de manualitate, dexteritate tehnică şi simţ artistic propriu unui artist autentic, provenind din mediul rural, membri ai cercurilor de profil de artă populară, din şcoli sau cluburile elevilor din mediul rural sau urban;
- echipele selectate în prealabil la faza pe unitate de învăţământ, club sau palat al copiilor şi elevilor. Fiecare UNITATE ŞCOLARĂ şi/sau CONEXĂ POATE FI REPREZENTATĂ DE UN NUMĂR DE DOI ELEVI – selecţionaţi, în prealabil, la nivel de unitate şcolară şi/sau conexă – pentru unul din meşteşugurile tradiţionale.
- un elev va participa în cadrul concursului la o singură secţiune;
- Concursul constă în prezentarea unor produse brute sau semifinite pe care concurentul le va desăvârşi în timpul concursului.
- La secțiunile pictat icoane pe sticlă, pictat icoane pe lemn și pictură naivă concurenții se vor prezenta în concurs cu următoarele teme iconografice:
– Secțiunea pictat icoane pe sticlă, teme la alegere: Punerea în mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos. Prohodul Domnului. Vinerea Mare sau Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în cetatea Ierusalimului. Duminica Floriilor sau a stâlpărilor;
– Secțiunea pictat icoane pe lemn, teme la alegere: Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina sau Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva;
– Secțiunea pictură naivă, teme la alegere: Copilăria în interiorul casei tradiţionale şi bucuria activităţilor în mijlocul familiei.
– Suportul trebuie să măsoare, la alegere, 210 × 297 mm (format A4) sau 148 × 210 mm (format A5). Datorită timpului limitat de lucru în concurs, este permis ca lucrarea să fie prezentată sub formă semifinită, respectiv doar cu trasarea în prealabil a conturului. - Elevul trebuie să demonstreze că posedă cunoştinţe temeinice legate de practicarea meşteşugului, că stăpâneşte practic tehnicile privind confecţionarea, modelarea şi decorarea artistică a produselor, conform tradiţiei.
- Prezenţa în concurs va fi aprobată exclusiv în costum popular, reprezentând portul popular specific satului şi zonei de rezidenţă pentru fiecare concurent. Se va evita utilizarea materialelor neconvenţionale (nylon etc.) în confecţionarea pieselor de port popular.
- Materialele de lucru NU sunt asigurate de către organizatori.
Lucrările prezentate pentru concurs trebuie să respecte tradiţia locală a genului, lăsând loc exprimării talentului şi forţei de creaţie proprii, însă, manifestate în deplin respect pentru spiritul tradiţiei populare.
Juriul va evalua lucrările acordând punctaj pentru: tehnica de lucru (materiale, unelte folosite); respectarea tradiţiei; cunoştinţe teoretice (referitoare la tema, istoricul, denumirea şi ornamentica obiectului realizat în concurs şi a meşteşugului practicat); complexitatea obiectului (gradul de dificultate al piesei alese, modelul de inspiraţie, complexitatea realizării ornamentelor); autenticitatea şi cunoaşterea costumului popular specific zonei de provenienţă, prezentarea generală a concurentului.
Jurizarea* va fi asigurată de o Comisie de jurizare, constituită din specialişti din cadrul Muzeului ASTRA Sibiu şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, prezidată de prof. univ. dr. Ilie Moise.
Înscrieri se pot face până în data de 21 aprilie 2023 la- Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, str. Lucian Blaga nr.26, tel.0369/101202, fax. 0269/210817, e-mail: educativsb@gmail.com, în atenţia doamnei inspector Daniela Muntean, sau la- Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Pădurea Dumbrava, nr. 16, cod 550399, tel. 0756/085780, e-mail: elena.gavan@muzeulastra.com, în atenţia doamnei muzeograf Elena Găvan.
”Fiind un concurs extraşcolar bazat pe probe practice. Nu se acceptă contestaţii, în conformitate cu regulamentul de organizare al concursurilor şcolare!„, transmit reprezentanții Muzeului Astra.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
Poliția îl caută! A furat un telefon în 6 mai
Poliția apelează la ajutorul cetățenilor
Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu solicită sprijinul cetăţenilor în vederea identificării unei persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni furt, faptă comisă pe bulevardul Mihai Viteazu din municipiul Sibiu.
La data de 6 mai, o femeie a sesizat Poliția Municipiului Sibiu cu privire la faptul că la aceeași dată, în jurul orei 13:40, în timp ce se afla pe bulevard Mihai Viteazu din municipiul Sibiu, un bărbat i-ar fi sustras din mână telefonul mobil.
În urma plângerii depuse de persoana vătămată, la nivelul Secției nr. 1 Poliție Urbană Sibiu s-a deschis un dosar de cercetare penală privind săvârșirea infracțiunii de furt. Imaginile de pe camerele de supraveghere instalate într-un mijloc de transport în comun surprind persoana bănuită de săvârșirea faptei.
Până în prezent, persoana în cauză nu a fost identificată.
Cetățenii care pot oferi informaţii cu privire la această persoană sunt rugați să contacteze telefonic Secția nr. 1 Poliție Urbană Sibiu, pe numărul de telefon 0269/212260.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
Mocănița Sibiu-Agnita – susținută de Prințul Charles. Posibilă vizită în 2021
Mocanița și prietenii ei – apreciați de Prințul Charles
Dedicarea, devotamentul și entuziasmul neîncetat al voluntarilor de la mocăniță au ajuns până la urechile Alteței Sale Regale Prințul Charles, moștenitorul tronului britanic, înfocat susținător al conservării patrimoniului și al dezvoltării sustenabile prin turism a Transilvaniei.
Într-o scrisoare recentă adresată voluntarilor asociației Prietenii Mocăniței, Alteța Sa își exprimă admirația pentru munca depusă și ne felicită pentru eforturile eroice, punctând totodată imensa șansă de a avea încă mare parte din clădirile și locomotivele originale ale liniei și exprimându-și dorința de a călători cu Mocănița în timpul următoarei sale vizite în România.
De 30 de ani, turismul de pe Valea Hârtibaciului stagnează într-un cerc vicios – turiștii nu vin pentru că nu au unde sta, unde mânca, sau nu au ce face, iar hârtibăcenii nu fac restaurante, pensiuni sau atracții turistice pentru că nu sunt turiști.
Mocănița începe să își îndeplinească rolul de coloană vertebrală a văii, aducând turiști în zonă, însă proiectul turistic mare al Văii Hârtibaciului are nevoie și de implicarea localnicilor, are nevoie de micile afaceri locale în turism sau gastonomie care să țină turistul pe vale mai mult decât cele două ore pe care și le petrece la Mocăniță și care să se dezvolte profitând de pe urma cererii crescute de cazare, alimentație și oferte turistice.
Prietenii mocăniței au lucrat sâmbătă la ”descoperirea” liniilor înguste de sub ”pădurea” de lângă Depoul mic
”Dragi prieteni ai Căii Ferate Sibiu-Agnita,
În toţi aceşti ani în care am fost suficient de norocos să pot vizita România, am fost mereu impresionat de priceperea şi dedicarea cu care oamenii din zonă şi organizaţiile locale au grijă de conservarea frumuseţilor naturale şi istorice din ţara lor şi de protejarea moştenirii arhitecturale.
Sunt de părere că aceste lucruri sunt de o importanţă vitală pentru sănătatea şi spiritul unei naţiuni şi de aceea sunt plin de admiraţie faţă de munca extraordinară a voluntarilor care, de-a lungul ultimilor ani, au încercat cu atât curaj să readucă la viaţă calea ferată istorică cu ecartament îngust de la Sibiu la Agnita şi Vurpăr, muncind împreună din dragoste pentru proiect la repararea liniilor ferate şi la punerea în mişcare a trenurilor acolo.
Faptul că în ultimii ani au fost atraşi atât de mulţi vizitatori în zona Văii Hârtibaciului reprezintă un important omagiu adus dedicării remarcabile de care au dat dovadă. În Marea Britanie am susţinut și vizitat multe dintre minunatele căi ferate cu trenuri cu abur pe care noi suntem atât de norocoşi să le avem încă în ţara noastră şi am văzut cum aceste iniţiative insuflă viaţă în zonele şi comunităţile locale şi cât de mult sunt apreciate de vizitatori, aducând astfel sume importante de bani în economille locale.
Este extraordinar de încurajator să aflu că multe dintre locomotivele şi vagoanele care au circulat pe această cale ferată încă există, ele fiind în mod clar esenţiale pentru ca această iniţiativă să funcţioneze, la fel cum sunt şi clădirile originale ale căii ferate. Sunt foarte bucuros să aflu că toate acestea fac parte din Patrimoniul Naţional şi sunt, prin urmare, protejate.
În cadrul următoarei mele vizite în România, care mă rog să aibă loc anul viitor, sper să pot să vizitez această cale ferată istorică şi să călătoresc cu trenul, tras de însăşi locomotiva care a fost construită pentru această linie în urmă cu mai bine de 125 de ani. Pentru moment, pot doar să vă transmit tuturor felicitările mele din toată inima pentru eforturile voastre eroice şi toate gândurile bune pentru a avea succes în reînvierea acestei părţi preţioase a patrimoniului României.
Cu toată sinceritatea,
Charles”
”Prietenii Mocăniței” îl așteaptă pe Prințul Charles la Sibiu
Mihai Blotor, președintele Asociaţiei Prietenii Mocăniţei, amintește faptul că, deși calea ferată îngustă dintre Sibiu și Agnita, împreună cu ramificația Cornățel-Vurpăr, este înregistrată ca monument istoric, aceasta a fost lăsată în paragină după sistarea circulației trenurilor în anul 2001, iar locomotivele și vagoanele care au funcționat pe ea au fost trimise la fier vechi.
Asociaţia acționează nu numai pentru repunerea în circulație a Mocăniței în scop turistic, dar și pentru conservarea sustenabilă a căii ferate ca monument istoric, aducându-și o contribuție la fel de importantă la cultura și peisagistica Sibiului și a Văii Hârtibaciului.
”Alteța Sa Regală Prințul Charles este bine-cunoscut pentru susținerea acordată patrimoniului extraordinar al României, atât construit, cât și natural, și pentru încurajarea comunităților locale și a meșteșugurilor tradiționale, care contribuie la conservarea acestuia. Deși multă lume poate nu consideră o Mocăniță ca fiind atât de semnificativă din punct de vedere cultural cum este un castel sau o biserică fortificată, suntem încântați că Alteța Sa Regală Prințul Charles susține munca noastră voluntară de conservare sustenabilă a căii ferate ca monument istoric”, a declarat Mihai Blotor.
El își exprimă speranța că, în urma alegerilor parlamentare din luna următoare, obstacolele legale care le-au împiedicat până acum eforturile vor fi înlăturate și că acest proiect va putea să atragă fonduri europene nerambursabile, așa cum au reușit și alte căi ferate de patrimoniu din Marea Britanie și din alte țări. Blotor se arată încântat că Prințul Charles susține Mocănița Sibiu-Agnita.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.