Daniel Rosalim, omagiat la Șura Mare
La trei ani de la decesul îndrăgitului interpret de muzică populară, Daniel Rosalim, fiul său, Cătălin Daniel a urcat pe scena unui eveniment, organizat în semn de prețuire pentru munca depusă și talentul dovedit în perioada în care a reprezentat comuna Șura Mare pe cele mai importante scene atât din țară, cât și din străinătate. Băiatul în vârstă de doar 12 ani duce mai departe dragostea de joc și muzică populară.
Cătălin Daniel Rosalim, elev în clasa a VI-a la Școala Gimnazială Nr. 18 din Sibiu, este de câțiva ani, unul dintre copiii talentanți ai Școlii de Dans „Ioan Macrea” din Sibiu (instructor, Adrian Dragomir). Duminică, 22 august, a urcat pe scena Festivalului „Fiii Satului Șura Mare- Hamba, In memoriam lui Daniel Rosalim”, unde a atras privirile publicului.
„Printre marii artiștii apreciați de unii dintre noi s-a aflat și regretatul solist, Daniel Rosalim, un fiul al satului Șura Mare, care s-a dedicat promovării cântecului românesc. Îmi doresc să îl citez pe al nostru prieten, Dani: Cânt cu drag peste mări și țări, în lumea întreagă pentru că în cântecele mele se regăsește toată dragostea mea pentru folclorul românesc. Cu ocazia acestui moment îmi doresc să îl invit alături de mine pe scenă pe cel care va duce mai departe numele și talentul tatălui său, Daniel Rosalim și anume pe fiul acestuia, Cătălin Rosalim.”, a declarat Ionuț Maier, primarul comunei Șura Mare.
În semn de recunoștință pentru promovarea și continuitatea actului artistic, a tradițiilor și culturii populare românești, cu prilejul primei ediții a Festivalului Fiii Satului Șura Mare- Hamba In memoriam Daniel Rosalim fiul regretatului artist a primit o diplomă de excelență.
”Îmi doresc să fii cuminte și să duci mai departe talentul tatălui tău, probabil așa cum acesta și-ar fi dorit. Să fii alături de mama ta, iar lui Daniel Rosalim să îi cinstești numele și să îl iubești mereu.”, a mai adăugat primarul comunei Șura Mare, Ionuț Maier.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
Traseele din Munții Făgăraș devin mai sigure. 6 tone de materiale au fost urcate cu elicopterul
Traseele din Munții Făgăraș vor avea semnalizare nouă
Traseele care beneficiază de cei 165 de stâlpi metalici, plăcuțele de orientare și materialele necesare fixării acestora, transportate în premieră cu un elicopter, au fost înscrise în programul Anii Drumeției, finanțat de Consiliul Județean Sibiu și derulat de Asociația Județeană de Turism Sibiu. Elicopterul a încărcat materialele duminică, 14 august, din zona Văii Avrigului în prima parte a zilei, din cauza plafonului de nori care a inundat Transfăgărășanul , apoi din Căldarea Mieilor – Transfăgărășan.
După lansarea site-ului și aplicației „Anii Drumeției”, care înglobează 54 de trasee din Munții Făgăraș și Cindrel, Consiliul Județean Sibiu continuă efortul de creștere a siguranței turiștilor iubitori ai drumețiilor, aflați în căutarea celor mai frumoase peisaje montane ale județului Sibiu.
„Rolul pe care ni l-am asumat în acest proiect de suflet, dedicat oamenilor ce iubesc natura și turismul sustenabil, ne determină să facem pași rapizi și fermi pentru a crește siguranța turiștilor veniți în Munții Făgăraș. Îi asigur pe toți cei ce ne vor fi oaspeți pe traseele cuprinse în Programul „Anii Drumeției”, că vor avea parte de tot suportul nostru pentru ca orele sau zilele petrecute aici să se transforme în experiențe de neuitat!” a declarat președinta Consiliului Județean Sibiu, doamna Daniela Cîmpean.
Elicopterul a efectuat 9 zboruri, iar stâlpii, împreună cu materialele de semnalizare și fixare, au fost descărcați în 7 puncte aflate la peste 2.000 de metri altitudine: Portița Avrigului, Șaua Scării, Șaua Cleopatra, Șaua Lăițel, Șaua Caprei, Cabana Podragu și Vârful Mircii.
Gestionarea activității a fost asigurată de echipa tehnică a Programului „Anii Drumeției”, cu sprijinul Serviciului Public Județean Salvamont Sibiu și al Asociației „În Slujba Muntelui”.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
Drumul județean 106 Agnita -Sighișoara a fost modernizat
Drumul județean 106 Agnita -Sighișoara a fost modernizat, lucrările au fost finalizate cu 45 de zile înainte de termen
Drumul județean DJ 106 Agnita – Sighișoara, pe o lungime de aproximativ 37 km, dintre care 21,6 km sunt pe raza județului Sibiu, a fost modernizat printr-o investiție cu fonduri europene, accesată de Consiliul Județean Sibiu. Lucrările au fost executate de firma Geiger Transilvania SRL, care le-a finalizat cu o lună și jumătate înainte de termenul contractual.
Pentru prezentarea și detalierea acestei investiții, a beneficiilor pe care le aduce pentru comunitate, Consiliul Județean Sibiu și Consiliul Județean Mureș, partener în acest proiect, au organizat o conferință de presă, marți, 8 noiembrie 2022. La eveniment au participat președinții celor două administrații județene: Daniela Cîmpean și Péter Ferenc, administratorul public al județului Sibiu, Adrian Bibu, directorul executiv al Direcției Strategii, Proiecte din cadrul CJ Sibiu, Oana Popa, primarii localităților tranzitate de drumul județean reabilitat, reprezentați ai antreprenorului, Geiger Transilvania SRL, și echipa de proiect din cadrul CJ Mureș, alături de jurnaliști din ambele județe.
Beneficiile principale aduse de această investiție pentru confortul și siguranța cetățenilor sunt:
- Creșterea vitezei de deplasare cu 30%, în limita legală, prin reabilitarea suprafeței de rulare, ceea ce conduce implicit la scădere consumului de carburant, la reducerea costurilor pentru repararea autoturismelor și la câștigarea de timp pentru ajungerea la destinație
- Asigurarea condițiilor de siguranță, în acest sens fiind montate parapete metalice, însumând 5,3 km; sistemul de semnalizare rutieră a fost înnoit și completat conform normativelor actuale
- Amenajarea a 14 stații de autobuz, sub formă de alveole (refugii laterale ce permit desfășurarea traficului în timp ce autobuzul este oprit)
- Rampe de acces în stațiile de autobuz, pentru persoanele în scaun rulant
- Amenajarea de treceri de pietoni, cu presemnalizare (sunt montate „covoare tactile rutiere” înaintea trecerii de pietoni)
- Treceri de pietoni prevăzute cu sisteme de avertizare luminoasă, dotate cu panouri solare, cât și cu dungi transversale rezonatoare pentru atenționarea suplimentară a șoferilor. În plus, trecerile de pietoni au la capete covoare tactile pentru nevăzători, care, funcție de dispunerea bulinelor ieșite în relief, indică nevăzătorului direcția de urmat
- Montarea de parapete pietonale în zonele aglomerate (școli, biserici, cămine culturale), care împiedică astfel accesul pietonilor direct pe drumul județean
- Toate podurile sunt prevăzute cu trotuar, la marginea cărora au fost montate balustrade
Totodată, modernizarea infrastructurii rutiere a DJ 106 Agnita – Sighișoara vine cu câteva beneficii și pentru comunitățile tranzitate de drumul județean, precum și pentru mediu:
- Creșterea gradului de conectare între localitățile limitrofe orașului Agnita, cât și municipiului Sighișoara (cei care fac naveta ajung mai ușor, mai repede și mai sigur)
- În interiorul localităților au fost realizate 8,6 km de șanțuri betonate, care preiau apa pluvială, evitând astfel inundarea drumului județean cât și a proprietăților apropriate
- Executarea/reabilitarea a 5 poduri (două în județul Sibiu și trei în județul Mureș)
- Realizarea a 80 de podețe, 175 de accese către proprietăți și 9 către drumurile laterale, precum și 20 de accese suplimentare pentru terenurile agricole aflate de-a lungul drumului
- Au fost stabilizate porțiuni de teren, prin lucrări de consolidare, pentru a preveni alunecările sau tasarea drumului; cea mai spectaculoasă porțiune a fost în județul Sibiu, aproape de limita cu județul Mureș, unde, pe o lungime de 370 metri s-au făcut foraje pentru amplasarea de piloni de beton, cu o adâncime de 12 metri, piloni uniți printr-o grindă transversală
- Au fost plantați 1.500 de arbori
- Scăderea poluării, datorită fluidizării traficului
„Inaugurăm un drum făcut ca la carte, pentru că este bine realizat tehnic și ajută oamenii să se deplaseze în siguranță, spre școli, spre locurile de muncă sau spre destinații turistice. Fiecare participant la trafic poate să constate că lucrurile s-au îmbunătățit radical în privința modului în care se circulă. Acest drum a devenit deja o rută preferată de cei care se deplasează din Sibiu spre Sighișoara, întrucât asigură un trafic fluent și confortabil. Tuturor acestor oameni le dedicăm lucrarea de față, executată de un constructor serios, care, nu doar a realizat toate lucrările solicitate, dar le-a executat înainte de termen.
Putem afirma în acest moment că una dintre prioritățile Consiliului Județean Sibiu și anume conectarea Văii Hârtibaciului a fost materializată, mai întâi prin modernizarea DJ 141 Mediaș – Bârghiș, inaugurat în această primăvară, și apoi, prin reabilitarea DJ 106 Agnita – Sighișoara, o continuare firească a investiției CJ Sibiu finalizată în exercițiul financiar anterior: modernizarea DJ 106 Sibiu – Agnita”, a precizat Daniela Cîmpean, președinta CJ Sibiu.
Proiectul ”Reabilitarea DJ 106 Agnita – Sighișoara” a fost realizat cu fonduri europene, atrase prin Programul Operațional Regional 2014-2020, completate fonduri din bugetul CJ Sibiu și al CJ Mureș.
Ordinul de începere a lucrărilor de execuție pe drumul județam ce leagă județele Sibiu și Mureș, a fost dat în 15.06.2020, durata de execuție a lucrărilor fiind de 30 de luni, însă constructorul, Geiger Transilvania SRL, a finalizat lucrările cu un avans aproximativ două luni, fără ca traficul rutier să fie întrerupt pe toată durata lucrărilor. Recepția la terminarea lucrărilor a avut loc vineri, 4 noiembrie 2022.
Valoarea actualizată a contractului de lucrări încheiat în 01.04.2020 cu Geiger Transilvania SRL este de 122.257.336,27 cu TVA.
Valoarea totală a proiectului de reabilitare a drumului județean Agnita-Sighișoara, este de 118.625.483,97 lei, inclusiv TVA, din care: Cheltuieli eligibile – 117.971.497,9 lei; Cheltuieli neeligibile – 653.986,07 lei, împărțită între cele două județe, proporțional cu cheltuielile ce revin fiecărui județ, astfel: UAT județul Sibiu: 367.016,98 lei și UAT județul Mureș: 286.969,09 lei.
Pe lângă cheltuielile neeligibile, UAT județul Sibiu și UAT Județul Mureș au asigurat o contribuție proprie totală de 2% din valoarea totală eligibilă a proiectului, împărțită astfel: 1,1224 %, în valoare de 1.324.112,09 lei aferent județului Sibiu și 0,8776 %, în valoare 1.035.317,87 lei aferent județului Mureș. Cheltuielile acestea reprezintă ajustări de prețuri aplicate conform formulei incluse în modelul de contract HG 1/2018.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
Lâna – de la tuns la fir. Atelier meșteșugăresc la Muzeul Astra
Lâna, bogăția Mărginimii de demult
Astăzi, 11 iunie 2021, între orele 10 – 17 la Muzeul Astra puteți participa la un atelier de tundere a oilor la staul. Inițiativa face parte din programul cultural de punere în valoare a noului circuit expoziţional dezvoltat în cadrul proiectului Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, APELUL Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate. Atelierul meşteşugăresc de prelucrare a lânii de la tundere, la spălare, uscare și prelucrare, va fi susţinut de oieri și localnici din Rășinari.
Vizitatorii din muzeu vor putea să-i ajute pe meșteșugari să lucreze cu lâna, una dintre resursele foarte apreciate până la începutul secolului XX. Această resursă poate din nou să se afle în centrul atenției noastre ca materie polivalentă, iar în cadrul acestui eveniment vom reda specificul unei localități de munte pentru care păstoritul a fost una dintre ocupațiile principale.
Atelierul se va desfășura sub forma unor ateliere meșteșugărești folosind instrumentar tradițional, punctând următoarele etape în prelucrarea lânii: tunderea, spălarea, uscarea, prelucrarea firului și valorificarea lui prin împâslire.
Potrivit rânduielii vieții pastorale tradiționale, lâna oilor se tundea după data de 15 mai, iar când era căldura mai mare era spălată la râu, pentru a o putea usca și a o pregăti pentru următoarele etape de procesare a ei: scărmănarea și toarcerea cu ajutorul drugii, a furcii și a fusului, a roții de tors, iar de la mijlocul secolului XX prin toarcerea ei la daracul ce avea toate mașinăriile necesare pentru a o procesa: lupul scărmănător care îndepărta impuritățile, apoi mașinile ce o transformau în caier și fir nerăsucit, iar apoi torcătoria unde firul era tors și răsucit.
După obținerea firului de lână, acesta era pregătit prin răsucire în mai multe fire, depănare, vopsire, bobinare pe mosoare pentru urzit sau bobinare pe țeghii care cu ajutorul suveicii se foloseau la țesut.
”Mâini harnice, îndemânatice și cu mult drag de frumos transformau cu multă migală lâna în diferite articole pentru port, pentru confortul oferit de țesăturile de lână sau pentru împodobirea casei: pănură groasă pentru haine, cioareci sau obiele, procove alese cu model, țoluri și țolici împâslite, material pentru traiste și desagi. Tot din fir de lână se croșetau călduroșii ciorapi atât de îndrăgiți pe timp de iarnă și se făceau dantelele ornamentale ce înfrumusețau procovile în casa bună sau marginile fețelor de masă.”, a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf Muzeul ASTRA.
Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA (CALL01-3) este organizat în parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) și beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de 606.977,60 lei, din care 515.930,96 lei (85%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi SEE, iar 91.046,64 lei (15%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din cofinanţare naţională, valoarea totală a proiectului fiind de 786.977,60 lei. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.astravr.ro.
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014 – 2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.