Muzeul Astra și culorile naturale
Muzeul ASTRA a organizat miercuri, un atelier de vopsire a lânii cu plante tinctoriale. Muzeografii și restauratorul au folosit plante culese din flora locală, dar și 300 de mostre de lână din Mărginimea Sibiului, apă, foc, oale și linguri. Culorile rezultate se regăsesc, de altfel, pe materialele textile din patrimoniul Muzeului ASTRA.
”La Muzeul ASTRA ne dorim o viață sustenabilă, fructificând resursele pe care natura ni le oferă, într-o manieră empatică cu mediul și bazată pe tradiția și savoir-fair-ul strămoșilor noștri. În atelierul de vopsire a lânii cu plante vom folosi frunze, scoarțe și rădăcini de flori, copaci și buruieni, apă și mordanți, adică fixatori de culoare (săruri metalice – alaun, cupru, fier, staniu) pentru a trata materialul. Vopsirea lânii se împarte în trei pași: pregătirea materialelor textile pentru vopsire prin mordansare, adică aplicarea fixatorilor de culoare, apoi vom extrage colorantul din sursa biologică.” a declarat Iulia Teodorescu, restaurator textile Muzeul ASTRA
Acțiunile de acest gen sunt organizate pentru a demonstra publicului larg importanța și utilitatea patrimoniului cultural imaterial în strânsă legătură cu cel material.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
Mierea, de la fagure la borcan
Mierea în centrul atenției la Muzeul ASTRA, astăzi până la ora 16
Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului vă invită la un atelier interactiv de extragere a mierii din faguri, joi, 17 iunie 2021, orele 10-16, desfășurat în curtea gospodăriei din Sebeșu de Jos. Vor fi utilizați 4 stupi, două buduroaie (stupi vechi), rame cu miere, zeci de lumânări din ,,ceară curată”, făcută de boștinarii din Sebeșu de Jos. De asemeena, 3 producători apicoli tradiționali vor aduce mai multe borcane cu miere pentru a le oferi vizitatorilor spre degustare.
Evenimentul, în care mierea este actorul principal, face parte din programul cultural de punere în valoare a noului circuit expoziţional dezvoltat în cadrul proiectului Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, APELUL Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.
,,Rolul acetui atelier apicol este de a arăta metodele apicole tradiționale și moderne, lucrul cu albinele, modul de folosire a uneltelor apicole, pașii de parcurs pentru extragerea mierii și a lipirii fagurilor pe cadrul de lemn, folosirea afumătorului apicol, dar și prezentarea diverselor produse apicole și a frumoaselor lumânări din ceară curată. Gospodăria de boștinar este locul ideal în care, prin intermediul atelierelor practice și a instrumentarului traditional, să parcurgem întreg drumul atât al apiculturii cât și al boștinăritului.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
Cele două ocupații tradiționale sunt strâns legate între ele, apicultorii, prin extragerea mierii din faguri, produceau boștina sau reziduurile de ceară care deveneau o resursă valoroasă pentru boștinarii care o transformau în sloiul de ceară, utilizat apoi la realizarea diverselor forme de lumânări.”, a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf Muzeul ASTRA
Evenimentul este organizat de Muzeul ASTRA în cadrul proiectului „Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generație în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.
Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA (CALL01-3) este organizat în parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) și beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de 606.977,60 lei, din care 515.930,96 lei (85%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi SEE, iar 91.046,64 lei (15%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din cofinanţare naţională, valoarea totală a proiectului fiind de 786.977,60 lei. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.astravr.ro
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014 – 2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro.
Struțe cu pureci, din Alămor | VIDEO
Sunt multe feluri de cozonaci, dar ”struțe” ca în gospodăria familiei Ranf din Alămor, nu s-au mai pomenit. Aici toată familia ajută, de la nepoată până la bunică și mătușă. Totul merge ca pe bandă, mai ales când ai covata plină și cuptorul este încins.
Sute de struțe pentru orășeni
Doamna Maria s-a pregătit marți pentru 100 de cozonaci. Graba-i mare, pentru că Piața Transilvania are loc săptămâna aceasta în ziua de joi.
Dis de dimineață se cerne făina, se aleg ouăle, se face maiaua pentru dospit și se dau nucile prin mașina. În covata mare de lemn se combină cele necesare pentru alutatul pufos. 180 de ouă, lapte, apă caldă, 30 kg de făină, drojdie, 9 kg de zahăr și maia. Pe lângă toate acestea, gospodina noastră are câteva secrete pentru ca ”Struțele” să fie bune și pe masa de Paști: untul și smântâna sunt nelipsite din compoziție!
”Păi durează cam două ceasuri frământatul. Până pică apa din grindă. Îl mai batem, îi mai dăm câte puțin. Aluatul e sfânt! El îți spune când să îi dai, când să-l bați. Ca ăe un copil neastâmpărat.”, ne explina Maria Ranf în timp ce frământă aluatul
Când compoziția este bine omogenizată se adaugă untul. Se încorporează untul se aruncă un praf de fâină pe deasupra și se lasă la dospit.
Acum începe pregătirea tăvilor. Mătușsa Anița curăță tăvile, apoi le unge cu un amestec de untură și ulei.
Fata doamnei Maria, Ica, este responsabilă de umplurura cozonacului. Pune pe foc o oală cu lapte, vanilie și mult, mult mac. Acest amestec trebuie să stea la foc mic până ce devine ca o cremă. După ce este gata se lasă la răcit. Însă, doamna Maria nu o lasă pe fata ei să stea. Trebuie făcută și umplutura pentru cozonacii cu nucă.
”Întâi pregătim crema. Fierbem macul în lapte cu puțină vanlie, până se îngroașă compoziția.”, a daăugat Maria Ranf.
Când aluatul a dospit se începe ruperea. Adică, porționarea și cântărirea aluatului pentru struțe.
Acum, mâinile celor 3 doamne trebuie să se miște foarte rapid. Focul în cuptor a fost deja făcut de nea Ion. Așa că, femeile casei trebuie să ruleze toate struțele, apoi să stea din nou la dospit, de data aceasta în tăvi.
După ce cuptorul este ”setat” la temperatura optimă, printr-o metodă străveche(se introduce o foaie de hârtie în mijlocul cuptorului, când foaia iese puțin ”rumeie” atunci cuptorul este gata), se introduc tăvile cu ”struțe” cu pureci și cu nucă.
Cozonacii domanei Maria sunt copți după o oră, o oră și un sfert de stat la căldura transformării. Înainte de a fi scoși din tăvi, cozonacii sunt unși cu multă migală cu un sirop din apă și zahăr.
De unde vin struțele
Sătenii din Alămor nu foloseau denumirea de cozonac pentru ”împletitura de aluat cu mac, nucă sau cacao cu rahat. Aici toți locuitorii le spun ”struțe” cozonacilor. Denumirea nu are nicio legătură cu pasărea gigant, ea vine din limba maghiară. Pe timpuri, aici au trăit gospodine unguroaice.
Prețul de vânzare la Piața Volantă de la sala transilvania este de 40 lei. Un preț nu prea echitabil pentru munca depusă de această familie minunată. Pentru că trăim vremuri mai grele, prețul a rămas același, nu s-a mărit.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
-
Filarmonica Sibiu – invitație onorantă în Festivalul Enescu
Filarmonica Sibiu – pentru a doua oară la Festival Internațional ”George Enescu”
Pentru a doua ediție consecutivă, Filarmonica Sibiu a fost invitată să participe în prestigiosul Festival Internațional ”George Enescu”. Muzicienii sibieni vor susține două concerte – unul la Sibiu și unul la București – în 16 și 18 septembrie 2021, alături de dirijorul Tito Ceccherini și violonista Carolin Widmann.
Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional ”George Enescu” se va desfășura în perioada 28 august – 26 septembrie și va aduce la București cele mai importante orchestre și cei mai valoroși muzicieni ai momentului. Organizatorii dedică această ediție aniversării a 140 de ani de la nașterea marelui compozitor român.
”Având în vedeere experiența pozitivă a ultimei ediții precum și idea programatică a conducerii artistice a Festivalului am lansat propunerea de participare a Filarmonicii de Stat Sibiu în cadrul ediției 2021 a acestui prestigious eveniment” a precizat Mihai Constantinescu, directorul ARTEXIM, organizatorul festivalului.
Primul concert va fi prezentat publicului din Sibiu joi, 16 septembrie 2021, la Sala Thalia, urmând ca în 18 septembrie muzicienii sibieni să cânte pe scena Sălii Radio din București. Orchestra Filarmonicii Sibiu va fi dirijată de Tito Ceccherini (Italia) iar solistă va fi violonista Carolin Widmann (Germania) și va interpeta un program de muzică contemporană ce va include lucrări semnate de Adrian Iorgulescu (președintele Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor), Dai Fujikura (Japonia) Salvatore Sciarrino (Italia), Francesco Filidei (Italia), Giorgio Battistelli (Italia). Evenimentele sunt incluse în seria de concerte ”Muzica Secolului XXI”
”După succesul concertului susținut de Filarmonica Sibiu pe scena Sălii Radio, în ediția 2019 a festivalului, anul acesta ne bucurăm de faptul că am convins prin calitatea și seriozitatea demonstrată și suntem reinvitați. Filarmonica a crescut calitativ ca Făt-Frumos, trecânt prin greutățile pandemice și cu viteza metaforică a celebrului basm. Sperăm să continuăm să cucerim muzical Festivalul anul acesta prin două concerte, al orchestrei și al meu și mai departe să devenim indispensabili în proiectele importante culturale ale României”a declarat dirijorul Cristian Lupeș, manager Filarmonica Sibiu.
În Festival este invitat și dirijorul Cristian Lupeș, managerul Filarmonicii de Stat Sibiu, care va dirija concertul celebrului ansamblu Deutsche Kammerphilharmonie Bremen cu violonista Arabela Steinbacher si pianistul Julien Libeer. Evenimentul este programat luni, 13 septembrie 2021, la Ateneul Român.
Festivalul Internațional George Enescu 2021 va avea un program artistic excepțional, susținut de 4700 de artiști străini și români, pe o durată record de 4 săptămâni, dar și cu măsuri care să reducă riscurile de sănătate pentru spectatori, artiști, organizatori și jurnaliști.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
