Coșmar în Tineretului – Young Till Death/Halloween Dance project
Coșmar în Tineretului este cel mai nou proiect semnat de coregraful sibian Svaricek Filip Alexandru, coordonatorul trupei de dans Young Till Death. După succesul avut în vară la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, tânărul coregraf alături de trupa lui, continuă să uimească toată România.
De data aceasta, Alexandru a pus pe piesa Everybody, a celor de la Backstreet Boys, multă energie, explozie și acrobație.
Povestea proiectul special pregătit de trupa sibiană este următoarea: Orașul Sibiu se află sub vraja nopții, iar creaturile au prins viață. Ele au căutat locul perfect pentru a se bucura împreună, sub clar de luna, într-un cadru distractiv și rece.
Echipa care a performat în acest proiect inedit, Coșmar în Tineretului, este compusă din următorii dansatori: Albu Anisia, Apostol Daria, Beju Nicole, Dragomir Bianca, Ghidiu Francesca, Goja Maribella, Ivan Silvia, Marcu Anna, Mihai Denis, Moldovan Ana Maria, Munteanu Mara, Patru Darius, Puscovici David, Rotar Sonia, Sarac Maria, State Sandra, Suveica Noemi, Tamasciuc Adela, TIli Roxana, Toma Aniela, Tordoir Ivan, Trocan Teodora, Ulesan Andra, Visa Irina, Visa Teodora, Voicu Diana, Aleman Arina, Caragea Alexia, Cichi Adriana, Ciorogariu Denisa, Comanese Sofia, Dendiu Dora, Draghici Mara, Oros Natalia, Patru Iris, Persenia Evelin, Popa Daria, Popa Gloria, Porime Ariana, Radoi Anita, Rau Alexia, Soimu Maia, Tampescu Karina, Vintila Andreea.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
You Might also like
Lucrări finalizate în zona blocurilor din Hipodrom. Peste 500 de arbori au fost plantați
3 ani agoLucrările de modernizare în zona de blocuri Hipodrom cuprinsă între străzile N. Iorga – Luptei – bulevardul V. Milea – Rahovei – b-dul M. Viteazu s-au finalizat.
“Am încheiat lucrările și în această ultimă zonă din cartierul Hipodrom. Investiția în valoare de aproximativ 29 de milioane de lei a însemnat modernizarea infrastructurii și a sistemului de iluminat public, dar și revigorarea zonelor verzi și ordonarea acestora, precum și crearea de locuri de joacă și a unei zone de odihnă. Și în cartierul Ștrand ne apropiem de finalizare, iar în cartierul Terezian avansăm, termenul fiind primăvara anului 2023.”, a declarat Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.
Lucrările de modernizare constau în
- Străzile și aleile din zonă au fost reabilitate. S-au modernizat aleile carosabile Călărașilor, Roșiorilor, Artileriștilor, Geniștilor și Infanteriștilor, precum și aleile pietonale. De asemenea, în cadrul proiectului s-a intervenit cu reparații pe străzile Luptei, Porumbacului și Cernei. Trotuarele din întreaga zonă au fost optimizate pentru persoanele cu nevoi speciale, la intersecții fiind amenajate rampe.
- Au fost amenajate spații verzi în suprafață de aproximativ 26.000 de mp, prin însămânțarea cu iarbă și plantarea a peste 500 de arbori ornamentali
- Au rezultat 3 locuri de joacă noi
- S-au amenajat 2 zone de fitness
- S-a creat o zonă de odihnă în spațiul dintre str. Rahovei și Aleea Artileriștilor, amenajată cu bănci, în care urmează să se planteze încă 10 arbori și arbuști și să se pună gazon.
- Prin lucrările de reconfigurare și ordonare au rezultat 1.100 de locuri de parcare, marea majoritate amenajate cu grile înierbate
- Iluminatul public a fost modernizat prin instalarea a 250 de stâlpi de iluminat cu corpuri de iluminat eco eficiente, cu LED, care urmează să fie conectate la sistemul de telegestiune. De asemenea, rețeaua de alimentare cu energie a iluminatului a fost refăcută, punctele de aprinde fiind separate de posturile de transformare aparținând SC Electrica, ceea ce permite Primăriei Sibiu să administreze mai eficient sistemul de iluminat public.
- Canalizarea pluvială a fost modernizată pentru o mai bună evacuare a apei de ploaie
- A fost amenajată tubulatura subterană pentru coborârea cablurilor de telecomunicații suspendate pe stâlpi de către firmele deținătoare a acestor rețele.
- Au fost complet reamenajate platformele de colectare a deșeurilor menajere.
Important de precizat este și faptul că spațiile dintre blocuri au fost reglementate ca zonă rezidențială, viteza limitându-se la 20 km/oră pentru creșterea siguranței pietonilor.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
164Leș Gábor și viitorul ceramicii transilvănene
3 ani agoLeș Gábor a devenit premiu pentru tinerii olari, din acest an
Leș Gábor a fost, este și va fi mereu un maestru al ceramicii transilvănene… Din acest an, la Târgul Frumos. Ceramic. Folositor, Muzeul ASTRA va acorda Premiul Leș Gábor, unui tânăr olar care se va specializa într-un atelier de olărit din județul Sibiu.
Leş Gábor s-a născut la Baia Mare, în 17 ianuarie 1955, unde descoperă calea modelării lutului, în atelierul renumitului olar Bagossy Sándor. Aici a învăţat secretele olăritului şi tehnicile de realizare a ceramicii de Maramureș, formele arhaice ale acesteia, cromatica și ornamentica specifică acestei zone. A lucrat la Faimar, Baia Mare, împreună cu olarul Cornel Sitar, iar după desfiinţarea fabricii, în anul 1980, a avut primul atelier de olărit, acasă, în camera copilului.
Din 1989 s-a stabilit în Ungaria, la Bodony, unde într-un peisaj idilic a îmbinat ceramica cu sportul şi a continuat, alături de familie, să practice meșteșugul înfiinţându-şi propriul său atelier recunoscut în toată lumea. Conștient de faptul că meșteșugul trebuie transmis generațiilor viitoare, l-a învățat pe fiul său Norbert Leș, tainele ceramicii transilvănene. În 1989 a primit atestatul de artist popular, iar în 1990 i s-a decernat premiul Pro Renovada Cultura. Anual și-a prezentat spre evaluare piesele unui juriu naţional compus din etnografi, artişti plastici şi meşteri populari
În spatele măiestriei modelării ceramicii trebuie menționat efortul olarului de a descoperi și de a revitaliza formele, ornamentele și cromatica centrelor de olărit care nu mai există astăzi. El a reușit, prin tehnici moderne, să reintegreze în circuitul valorilor contemporane forme și motive demult uitate. Între timp, a creat un stil individual, simplu de observat în ceramica sa şi preluat de fiul său, Norbert Leş.
Expoziție dedicată olarului din Baia Mare
Începând de azi, în Pavilionul Muzeal Multicultural, la intrarea principală în Muzeul ASTRA, va fi prezentată publicului Expoziția dedicată olarului Leș Gábor (născ. 17 ianuarie 1955 – dec. 4 septembrie 2019), inițiatorul Târgului Frumos. Ceramic. Folositor.Plecat prea devreme dintre noi Leș Gábor este apreciat şi recunoscut în România și Ungaria pentru ceramica minunată pe care a realizat-o. Olarul a reuşit să transforme meşteşugul în artă rafinată, fiind considerat un meșter desăvârșit, înzestrat cu talent și pasiune, bun cunoscător al ceramicii transilvănene, al tehnicilor de realizare a ceramicii din centrele săsești și maghiare. A fost un colaborator constatnt al Muzeului ASTRA, care a învăţat şi îndrumat meşteri şi a influenţat activitatea unor muzee, fiind conştient de misiunea acestor instituţii de protejare a patrimoniului. A contribuit major la cercetarea, identificarea şi valorificarea colecţiei de ceramică și a patrimoniului cultural imaterial.Gabor Leș a creat obiecte specifice ceramicii din Baia Mare, Baia Sprie, Vama, Valea Izei, Târgu Lăpuș, dar şi vechilor centre de olărit transilvănene din Sibiu, Marpod, Chirpăr, Țara Bârsei, Brețcu. A îndrăgit ceramica, reproducând atent motivele decorative, deseori inovând și creând motive noi. Cel mai mult i-a plăcut să realizeze ceramica de Bistrița, reinventând şi creând cromatici şi motive.Printre categoriile de obiecte create în cei 46 de ani de activitate: oale de gătit (de diferite tipuri și mărimi), farfurii, blide, căncee, căni pentru apă și vin, servicii de cafea, de vin sau țuică, sfeșnice, halbe etc.În anul 2013 la inițiativa meșterului olar Leș Gabor, Muzeul ASTRA a organizat în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, prima ediție a Târgului Frumos. Ceramic. Folositor, un altfel de târg al olarilor care prin consecvența și exigența superioară a meșterului a reunit olari din România, Ungaria, Republica Moldova și Bulgaria.În privinţa tehnicilor de realizare, Gabor Leş a experimentat şi a stăpânit o suită întreagă de procedee. Era unul dintre practicienii ceramicii transilvănene, exersând şi experimentând, documentându-și, perfecţionându-şi continuu meseria.În 20 august 2017 la Budapesta a primit din partea Ministerului Culturii din Ungaria, Premiul pentru continuitatea ceramicii tradiţionale transilvănene, revitalizarea vechilor centre de ceramică şi pentru transmiterea meşteşugului ceramicii tradiţionale tinerilor olari.A participat permanent la târgurile meşteşugarilor organizate de muzeele etnografice din Cluj, Sibiu, Bucureşti, Satu-Mare, Baia-Mare și a avut expoziţii personale în România, Ungaria, Elveţia, Austria, Germania, Italia, Slovacia. La Centrul de Olărit de la Budapesta și la Satu-Mare a susţinut cursuri intensive despre ceramica transilvăneană, iar la Satu Mare a replicat modelul târgului de la Sibiu.Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
235CoR – Vot pozitiv
2 ani agoCoR (Comitetului European al Regiunilor) a votat Avizul coordonat de Daniela Cîmpean, Președinta CJ Sibiu
CoR (Comitetului European al Regiunilor) s-a întrunit zilele acestea. În cadrul sesiunii plenare a CoR, desfășurate la Bruxelles în perioada 08-09 februarie 2023, membrii au dezbătut și au acordat vot pozitiv pentru avizul pe tema Spațiul european al datelor privind sănătatea (EHDS) al cărei raportoare este Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
Principalul beneficiar al proiectului Spațiul european al datelor privind sănătatea este pacientul. Acesta va avea acces, indiferent de statul membru în care se află, la datele sale medicale în format electronic și le va putea partaja, la nevoie, cu medicii din oricare stat al UE, într-un format unitar, prin standarde clare, practici și infrastructuri digitale comune. De asemenea, Spațiul european al datelor privind sănătatea sprijină utilizarea datelor în scopul cercetării și dezvoltării și implementării politicilor de sănătate publică.
„Doresc să le mulțumesc experților care au fost alături de mine în pregătirea acestui aviz, domnilor László Lorenzovici și Alexandru Bârsan. Spațiul european al datelor privind sănătatea creează premisa ca utilizarea datelor din sănătate să aducă o îmbunătățire semnificativă a sistemelor de sănătate din UE. Pacientul este în centrul acestei politici, iar dreptul acestuia de a-și controla și de a dispune de propriile date medicale, primează. Crearea spațiului european al datelor privind sănătatea va contribui direct și la cercetarea medicală, dar și la dezvoltarea politicilor publice din sănătate.
Beneficiile unui spațiu comun al datelor medicale mi-au fost confirmate și de către locuitorii din județul Sibiu, unde am implementat dosarul medical digital prin Platforma Portal Medical, prin care sibienii își pot consulta tot istoricul medical, la un click distanță.
Totodată, ca autoritate care are în subordine cele mai importante spitale din județ, am simțit importanța datelor medicale electronice centralizate, în fundamentarea politicilor de investiții în infrastructura sanitară, dar și în dimensionarea și structurarea celei mai importante investiții în sănătate din județul Sibiu: construirea unui nou spital județean de urgență. Așadar, EHDS este o componență centrală, a unei Uniuni Europene a sănătății puternice”, a declarat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
În vara anului 2022, Daniela Cîmpean, președinta CJ Sibiu, a fost desemnată, din partea Comisiei pentru Resurse Naturale (NAT) a Comitetului European al Regiunilor, drept raportoare pentru avizul pe tema Spațiul european al datelor privind sănătatea. În pregătirea acestui aviz, Daniela Cîmpean a întreprins întâlniri și consultări cu părțile interesate din domeniul sănătății din statele membre UE și cu Comisia Europeană, dar și cu membri ai Parlamentului European.
Documentul a fost dezbătut și a primit vot pozitiv din partea membrilor Comisiei NAT în ședința din luna noiembrie 2022, iar acum proiectul de aviz a fost dezbătut și votat de către membrii CoR în cadrul sesiunii plenare din 08-09 februarie 2023. Ulterior acestui vot avizul CoR va fi trimis către instituțiile UE implicate în procesul legislativ.
Daniela Cîmpean, președinta Consiliul Județean Sibiu a fost numită membră a Comitetului European al Regiunilor pentru perioada 2020-2025 și reprezintă județul Sibiu în instituția UE care reunește autorități locale și regionale din statele membre. În afara de Comisia NAT, Daniela Cîmpean mai face parte din Comisia pentru Politică Economică (ECON) din cadrul CoR.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
186