Cadou inedit de sărbători oferit orașului Sibiu și tuturor din online
O trupă de streetdance a filmat în cateva ore un dans inedit. Accente de hip-hop, o melodie veselă de Craciun și decorul feeric din centrul Sibiului au fost ingredientele unui cadou reușit. Numai zăpada a mai lipsit din peisaj,
„Am pus bazele unei coregrafii, unui musical să-i spunem așa despre Crăciun în pași de dans mai degrabă, alegând și un altfel de ritm, un ritm mai hip-hop, mai stradal care să ne ofere liberate de mișcare.”, Alexandru Filip Svaricek, coregraf trupa YoungTillDeath.
În ajunul Crăciunului, cei 26 de dansatori au filmat coregrafia. Aceștia au repetat singuri, acasă în timp ce vizionau tutorialele pe telefon. Platoul de filmare a fost cele două pieți centrale. Dansatorii au dorit sa aduca un cadou special sibienilor și nu numai.
”Am avut antrenamente online, ne-a trimis tutoriale antrenorul nostru. Am învățat acasă și am venit aici în Piața Mare să filmăm.” – Adelina Tamasciuc.
Muzica și dansul au format împreună un cadou bine venit, mai ales în momentele dificile din pandemie. Artiștii sunt convinși că în ciuda maștilor și a distanțării, ei au putut transmite multe zâmbete tuturor celor care au vizionat clipul.
”A fost un feedback pozitiv, oamenii opreau să se uite și mai filmau. A fost ceva la care nu se aștepta multă lume, mai ales că a fost spontan. Am ajuns aici și am început să filmăm.” – Laura Zaharie
„Am răspândit bucurie și fericire pentru toți și m-am simțit atât de bine să iau parte la un așa proiect frumos de Crăciun.” – Carina Stoia.
Vânătoarea de trofee trebuie să înceteze – HSI România
Ca răspuns la presupusa împușcare ilegală a celui mai mare urs din România – un urs brun de 17 ani numit Arthur – de către prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, directorul Humane Society International în România, Andreea Roseti, oferă următoarea poziție:
„Împușcarea lui Arthur trebuie să fie un semnal de alarmă pentru guvernul român. Chiar dacă urșii bruni, asemenea lui Arthur, sunt strict protejați de legislația UE și cea română, cel mai probabil dimensiunea sa impresionantă l-a transformat într-o țintă pentru vânătorii de trofee. Uciderea acestui urs măreț readuce în atenția opiniei publice problemele sistemului actual de gestionare a ursului brun, care este lipsit de transparență. … Când autoritățile, organizațiile și comunitățile locale lucrează împreună, coexistența cu carnivorele mari este pe deplin posibilă și trebuie să depunem eforturi mult mai mari pentru a realiza acest lucru”.
Conform legislației UE privind protecția speciilor, ursul brun este o specie strict protejată. Chiar dacă în România a fost interzisă vânătoarea de urși bruni din 2016, acest lucru este frecvent subminat cu argumente îndoielnice și se pare că animalele sunt eliberate pentru împușcare, pentru sume de cinci cifre. Potrivit cercetărilor HSI, România, Suedia și Croația sunt cei mai mari exportatori de trofee de urs brun din UE. HSI își dorește să interzică vânătoarea de trofee, numind-o o „relicvă învechită a vremurilor de demult”.
Nicolae Ștefănuță, deputat în Parlamentul European, spune:
„Directiva Habitate ar trebui implementată în mod egal peste tot în Europa. Nu există spații în care legea nu se aplică. România nu poate deveni o destinație de safari pentru bogații Europei care doresc să ucidă animale sălbatice. I-am scris comisarului Sinkevičius, cerându-i să se asigure că raportarea este corectă și că orice derogare de la Directiva Habitate se face numai sub supravegherea lor strictă”.
Vânătoarea selectivă a masculilor adulți și a urșilor cu punctaj mare are efecte negative asupra dinamicii populației.
HSI solicită oprirea definitivă a vânătorii de trofee a speciilor protejate în Uniunea Europeană și susține interzicerea importului de trofee de vânătoare.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
CJ Sibiu: Termenul pentru documentație este de 4 luni
CJ Sibiu a emis ordinul de începere pentru realizarea documentației tehnice pentru modernizarea și extinderea Școlii nr.22
CJ Sibiu a emis ordinul de începere pentru întocmirea documentațiilor tehnice privind reabilitarea, modernizarea și extinderea Școlii nr.22 în vederea relocării Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă nr.1 Sibiu.
Termenul pentru realizarea acestor documente este de 4 luni de la emiterea ordinului de începere. Ulterior vor fi demarate lucrările de execuție pentru modernizarea și extinderea Școlii.
”Reamintim faptul că investiția se desfășoară prin intermediul fondurilor europene atrase de Consiliul Județean Sibiu, iar valoarea contractului semnat cu SC Conlan S.R.L. și care cuprinde servicii de proiectare, asistență tehnică din partea proiectantului și execuție lucrări se ridică la suma de 10.708.691,83 lei cu TVA inclus.”, transmit reprezentanții CJ Sibiu.
Clădirea Școlii nr. 22 este situată în curtea Spitalului Clinic de Psihiatrie ”Dr. Gh. Preda” și va fi extinsă cu un nou corp, care va include săli de clasă pentru școlari cu deficiență severă, săli de clasă pentru școlari cu deficiență medie/ușoară, cancelarie pentru cadrele didactice, birouri oficiu, arhivă, magazine, sală depozitare materiale didactice, un atelier de informatică, spălătorie, depozitare, centrală termică.
De asemenea, vor fi realizate o sală de art terapie, o sală de stimulare senzo/ludoterapie și sală time-out, un cabinet medical și unul stomatologic, ateliere de profesionalizare pentru băieți și pentru fete, cabinet consiliere și cabinet pentru asistent social, 4 cabinete logopedice, bazin, sala kinetoterapie și grupuri sanitare la fiecare nivel.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.
Workshop bilateral la Muzeul ASTRA, timp de 7 zile
Workshop bilateral româno-norvegian, rețete de succes în peisajul muzeelor în aer liber din România
Workshop -ul s-a derulat pe mai multe direcții, atât în Muzeul ASTRA, cât şi în județul Sibiu. La acesta au participat, pe parcursul unei săptămâni, partenerii români și norvegieni din cadrul proiectului „Restaurarea și revitalizarea monumentului istoric Casa Artelor – Centru de activități și resurse regionale (C.A.R.R.)”
Echipele din proiect, specialiști în formare profesională, educație, management și curatoriere, alături de meșteri cu expertiză în arhitectura urbană și rurală, au participat și dezvoltat noi conținuturi exemplificate către publicul larg.
Vizita de lucru de la Casa Artelor a reliefat stadiul actual al şantierului de restaurare, precum şi discuții tehnice axate pe modul în care va fi refuncționalizat spațiul, cum este conceput programul de punere în valoare a monumentului restaurat, care va fi circuitul de vizitare sau cum vor fi folosite resursele educaționale.
O serie de ateliere au fost organizate în cadrul workshop ului chiar în Piața Mică, în fața Casei Artelor, incluzând lucrări de pregătire a materialului lemnos de diferite esențe, specific șarpantelor, ferestrelor sau altor elemente constructive, din centrul istoric al Sibiului. Concret s-a prezentat tiparul arhitectural specific, bazat pe esențele de rășinoase și gorunete. Specificul arhitecturii urbane și rurale din județul Sibiu se caracterizează prin utilizarea lemnului de gorunete, lucrat manual, de la decojire până la fățuire cu instrumentarul specific realizat în atelierele de fierărie urbane și rurale.
Astfel, cu implicarea publicului din zona urbană, am arătat simplitatea întreținerii unei construcții din zona centrală, am prezentat resursa umană existentă care poate fi suport în întreținerea și restaurarea construcțiilor și am argumentat importanța proiectului, în primul rând pentru comunitatea urbană. Publicul, format din localnici și turiști străini prezenți în zonă, a avut prilejul să vadă etape de lucru care nu sunt vizibile în general, dar sunt esențiale pentru conservarea peisajului urban autentic din centrul istoric. Astfel de ateliere evidențiate în cadrul workshop ului, vor ajuta, prin proiectul C.A.R.R., ca modele de bune practici, la găsirea celor mai potrivite soluții pentru intervenții de restaurare a construcțiilor din zona protejată.
Atelierele din cadrul workshop ului au continuat în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, pe mai multe paliere: intervenții asupra materialului lemnos vechi aparținând unei construcții specifice arhitecturii din Sudul Transilvaniei, realizarea elementelor noi în aceeași tehnică și cu instrumentar specific pentru înlocuirea materialelor degradate, fabricarea manuală a șiței specifice Mărginimii Sibiului, de dimensiuni atipice în contextul învelitorilor din lemn din România, tencuieli la case din zona Deltei, cu materiale din proximitate, pământ galben, nisip, var și bălegar de cabaline, cernut, pregătirea structurii unei anexe din aceeași zonă cu material lemnos din esență moale (plop, salcie, arin alb) şi altele.
În acest workshop bilateral au fost abordate metode de lucru comune, instrumentarul de lucru tradițional, elemente de arhitectură, detalii privind transferul construcțiilor sau evoluția expoziției în aer liber. Au fost efectuate şi ghidaje tematice, cu discuții tehnice, în diverse sectoare din muzeu.
Specialiștii în educație muzeală au purtat discuții ample ăn cadrul workshop ului, în baza noului program educațional, dar au și experimentat, prin câteva ateliere practice, modul în care acesta va fi integrat în conceput general de punere în valoare a Casei Artelor. Au prezentate și expozițiile care includ componente de VR şi noua infrastructură educațională din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, analizând impactul avut de acestea, precum și de noile materiale-suport, în special asupra publicului tânăr.
În cadrul workshop ului, vizite tematice au fost propuse partenerilor norvegieni la obiective din Cisnădioara, Alma Vii, Brateiu şi Biertan, dar şi în zona montană, la așezările temporare din Mărginimea Sibiului și potențialul acestora în dezvoltarea noilor produse turistico-culturale.
”Practic, am prezentat și argumentat importanța proiectului la nivel regional, nevoile identificate pe termen scurt, mediu și lung, impactul economic și cel socio-educațional. Am sintetizat, de fapt, tiparul așezărilor din zona depresionar-colinară, siturile UNESCO și așezările montane, dar nu ne-am limitat la aceasta. Direcțiile de dezvoltare sustenabilă viitoare, pliate pe elemente din SDGs, vor genera produse culturale-turistice de calitate experimentând moștenirea și cunoștințele încă asumate de comunitățile rurale și urbane. Muzeele trebuie să aibă un rol activ în comunitate, să fie nu doar un păstrător de valori, ci şi un liant, un model de bune practici, o resursă inepuizabilă de informație şi de inspirație”, a declarat Ciprian Ştefan, managerul Muzeului ASTRA.
La rândul ei, doamna Karen Espelund, managerul MiST, participantă la workshop, a evidențiat importanța acestor demersuri pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților rurale şi urbane şi impactul pe care îl au intervențiile specialiștilor din muzee asupra prezervării peisajului cultural şi utilizării corecte a resurselor locale, cu metode de lucru verificate, de-a lungul secolelor, prin experiență directă.
Proiectul Restaurarea și revitalizarea monumentului istoric Casa Artelor – Centru de activități și resurse regionale (C.A.R.R.), finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, este implementat de către Muzeul ASTRA în parteneriat cu Future Capital (România) și Mussene I Sor Trondelag din Trondheim (Norvegia), în perioada 1 octombrie 2020 – 31 martie 2024. Acesta are o valoare totală de 2.476.991,74 euro, valoare finanțării nerambursabile fiind de 1.939.335,35 euro.
Pentru mai multe informații din Sibiu, vizitați site-ul nostru www.opiniadesibiu.ro.